Acum mai bine de patru decenii, grupurile ecologiste, alaturi de specialistii din intreaga lume, atrageau atentia asupra pericolului disparitiei balenelor, din ce in ce mai vanate, dar si din ce in ce Acum mai bine de patru decenii, grupurile ecologiste, alaturi de specialistii din intreaga lume, atrageau atentia asupra pericolului disparitiei balenelor, din ce in ce mai vanate, dar si din ce in ce mai rare. Presiunea publicului din intreaga lume a facut ca, in anul 1986, Comisia Internationala pentru Balene sa adopte un moratoriu care interzicea total vanarea balenelor. Acest moratoriu a fost adoptat practic de toate tarile cu interese in pescuit oceanic din lume, cu trei exceptii. Marii opozanti sunt - Norvegia, care nu a recunoscut intelegerea si continua sa pescuiasca circa 600-700 de balene pe an, Japonia, care a acceptat moratoriul, dar a continuat sa pescuiasca circa 400 de balene pe an, sub titlul de pescuit in scopuri stiintifice, si Islanda, care a renuntat sa mai respecte intelegerea acum mai bine de un an. Guvernele Japoniei, Islandei si Norvegiei au luptat permanent pentru ca moratoriul privind protectia balenelor sa fie anulat, iar lupta nu a fost dusa mereu prin cele mai ortodoxe metode. Argumentele lor principale sunt cele care spun ca balenele, alaturi de foci si de morse, s-au inmultit din nou foarte mult si ca pescuiesc acum cam de cinci ori mai mult peste decat toate navele pescaresti din lume, balenele intrand in competitie directa cu oamenii la pescuitul pestelui ducand la infometarea populatiei din tarile sarace. Aceste idei sunt insa contrazise de cei mai multi dintre specialistii din domeniul pescuitului. Ei spun ca, in primul rand, cantitatea de peste mancata de balene e mai mare decat cea pescuita de oameni, pestii preferati nefiind comerciali, iar in al doilea rand, acestea pescuiesc in locuri in care nu vin navele de pescuit. Japonia a r