În momentul de faţă, în municipiul Târgu Mureş, avem doar patru biblioteci de cartier: în cartierul Tudor Vladimirescu, Dâmbul Pietros, Cornişa şi Aleea Carpaţi. Un număr cu totul insuficient, raportat la numărul de cartiere şi locuitori pe care îi are municipiul. Insuficiente ca număr, dar şi improprii ca destinaţie, aceste biblioteci – secţii ale Bibliotecii Judeţene Mureş – continuă să-şi desfăşoare activitatea, în ciuda dificultăţilor pe care le întâmpină şi a indiferenţei cu care sunt tratate de cei care ar trebui(şi pot) să schimbe ceva în existenţa lor.

Dacă gradul de civilizaţie al unei naţiuni îl raportăm, conform standardelor europene, la cantitatea de apă şi săpun consumate într-o anume perioadă de timp, gradul de cultură "îl cântărim" în investiţiile pentru educaţie, cultură şi cercetare. În România, unde de 15 ani încoace, priorităţile sunt mereu altele, pentru aceste ultime trei domenii nu s-a făcut aproape nimic. Doar reforme, mai mult sau puţin inspirate. În efemera lor existenţă pământeană, dar şi prin funcţiile dobândite pe bază de algoritm politic şi mai puţin de calificare profesională, aleşii noştri acordă prea puţin interes investiţiilor în educaţie, cultură şi cercetare. Şi asta pentru simplul motiv că nu sunt rentabile. Aparent aşa este, dar pe termen lung problema rentabilităţii investiţiilor în aceste domenii se pune în cu totul alţi termeni. Dar cui să explici acest lucru?

Interese oculte?

După decembrie '89, nu s-a mai făcut aproape nimic pentru aceste biblioteci. Una sau două încăperi, cu geamuri de sticlă simplă, foarte friguroase iarna, având o capacitate de expunere mică, aceste spaţii nu numai că nu satisfac ca funcţionalitate, dar nici ca spaţiu de depozitare pentru cele 10000-15000 de volume pe care le au în păstrare şi administrare. Existenţa bibliotecilor de cartier este însă pe deplin justificată dacă avem în