Organizatiile de partid comuniste din inchisori se aflau intr-un permanent contact cu exteriorul. Atat cu membrii PCdR din libertate, cat si cu reprezentantii Cominternului.
Inchisorile, penetrate de cominternisti
Pentru detinutii comunisti era vitala mentinerea legaturilor de comunicare cu exteriorul. Mai ales cu Cominternul, de unde primeau sarcinile de partid, dar si fondurile necesare indeplinirii acestora. Era folosita orice modalitate pentru ca spiritul comunist din inchisori sa fie pastrat si cultivat.
Organizatiile de partid comuniste din inchisori se aflau intr-un permanent contact cu exteriorul. Atat cu membrii PCdR din libertate, cat si cu reprezentantii Cominternului. Fie ca se aflau in libertate, fie ca erau in inchisoare, ei erau tot slujbasii Cominternului. Existau diverse organizatii si asociatii infiintate de Comintern, care aveau ca sarcina pastrarea legaturilor cu cei aflati in penitenciare. Erau folosite rudele celor inchisi, avocatii acestora, se mituiau gardienii sau erau inventate boli pentru ca detinutii sa fie transportati in spitale, unde se puteau intalni mai usor cu reprezentantii Moscovei.
FILIERE COMINTERNISTE. Retelele clandestine, infiintate de Comintern in intreaga lume, nu cunosteau bariere de netrecut. Nici granitele nationale, nici zidurile inchisorilor nu erau infailibile pentru comisarii cominternisti pregatiti pentru misiuni dificile de camuflaj sau de diversiune. Cominternul dictase infiintarea unor organizatii (legale sau clandestine) special pentru a asigura legatura cu detinutii (cea mai cunoscuta este Ajutorul Rosu, care a activat in clandestinitate dupa ce a fost scoasa in afara legii). Acestea aveau sarcina sa foloseasca orice mijloc pentru a pastra legaturile cu cei din inchisori. Erau folosite familiile detinutilor comunisti sau prietenii de incredere ai acestora. Pe langa pachetele cu aliment