Instituţiile electorale româneşti nu funcţionează în conformitate cu normele democraţiei politice, iar reforma lor trebuie să rămână o prioritate pentru clasa politică au concluzionat participanţii la dezbaterea despre viitorul instituţiilor electorale organizată, marţi seara, de Centrul de Analize şi Studii Politice (CASP).

CASP, care funcţionează în cadrul Societăţii Române de ştiinţe Politice (SRSP), derulează proiecte privind, printre altele, întărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor electorale – Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central.

BEC, ineficient şi politizat

Concluziile raportului realizat de CASP pe această temă au fost prezentate în cadrul dezbaterii de marţi seară, invitaţi fiind Răzvan Grecu, coordonatorul proiectului, Alexandru Radu, vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Gheorghe Rădulescu, reprezentant al PNL, în 2004, în Biroul Electoral Central, Laurenţiu Ştefan, preşedintele SRSP, şi Sebastian Lăzăroiu, directorul CURS. Schimbarea instituţională trebuie realizată în funcţie de patru principii politice clare – independenţă, eficienţă, autonomie instituţională şi responsabilitate publică, care să conducă la un mediu politic stabil, imparţial, în care instituţiile electorale să rămână neutre şi în afara competiţiei politice propriu-zise, a afirmat Răzvan Grecu.

Principala sa recomandare este crearea unei singure instituţii electorale permanente, care să aibă atribuţii în organizarea şi coordonarea procesului electoral, şi renunţarea la BEC ca instituţie de reglementare şi contencios electoral. În acelaşi timp, membrii instituţiei electorale permanente ar trebui să fie independenţi din punct de vedere politic, a spus Grecu, avansând ideea ca noul cadru juridic să prevadă explicit imposibilitatea ca o persoană care a făcut parte dintr-un partid politic să devină membru al acestei