Din cauza decalajului dintre momentul predării articolelor şi cel al apariţiei lor, nu prea reuşesc să fac critică de întâmpinare a filmelor. Dar de data asta mi-am luat toate precauţiile şi am văzut - de câteva ori - o peliculă care 1. a fost prezentată anul acesta la Cannes în secţiunea greilor ca Wenders şi Cronenberg, dar a pierdut Palme d'Or şi a plecat acasă doar cu Marele Premiu Tehnic, 2. va veni pe marile ecrane din România (din câte ştiu eu). Cu alte cuvinte, un film numai bun ca să îmi aduc aminte de vremurile în care făceam cronică de întâmpinare şi să îmi exersez mâna în acest sens.

Pelicula de care vorbesc este Oraşul Păcatului (traducerea literală a lui Sin City, rog traducătorii de filme să nu se atingă de titlu, aici chiar merită lăsat în pace, ca să nu se mai ajungă la minunăţii de genul Even Cowgirls Get the Blues prezentat spectatorilor români sub numele de Fetele). Numai faptul că este coregizat a stârnit un ditamai scandalul. Filmul e făcut după - fără să fie o adaptare, voi reveni la subiect - după benzile desenate ale lui Frank Miller. Or, Robert Rodriguez a vrut ca acesta să apară ca şi coregizor. Dorinţă cu care Ghilda Regizorilor Americani nu a fost de acord, invocând ca motiv principal că nu poţi să numeşti regizor un om care nu a filmat o scenă în viaţa lui. La care Rodriguez s-a încăpăţânat, s-a retras din respectiva asociaţie, iar Frank Miller coregizează filmul.

De altfel, acesta nu e singurul lucru interesant dacă priveşti genericul. Violenţa extremă din film e anticipată printr-un joc de cuvinte: Rodriguez s-a ocupat de unul singur de filmat şi de montat, iar în generic acest fapt e formulat în felul următor, neconvenţional, fireşte: ,Shot and cut by..." Ceea ce poate însemna şi ,împuşcat şi ciopârţit de...". O altă noţiune îţi sare în ochi, aceea de ,guest director". Până acum era doar ,guest star", te