Munti de apa s-au adunat in spatele Barajului Bicaz. Marea dintre munti, ce s-a nascut in 1959, a spalat ordinea lumii pentru cei care locuiau pe teritoriul acoperit acum de ape. Viii si mortii au trebuit sa se refugieze in zone mai inalte.
Cu doar un an inainte de inaugurarea Barajului Bicaz, preotii din satele Hangu si Fartagi si-au sfatuit enoriasii, la slujba de duminica, sa nu-si lase mortii prada apelor. Conform planurilor proiectantilor lacului de acumulare, doua cimitire urmau sa fie definitiv ingropate sub luciul marii dintre munti. Groparilor le-a luat aproape un an sa sape cateva sute de morminte pentru a recupera cosciugele pe care localnicii le-au carat, in spinare ori cu caruta, in noul cimitir din Dealul Chiritenilor. Nu au fost lasate in urma nici ramasitele strajuite de cruci pe care nu se mai puteau citi nume. Credinciosii au adunat in cutii de lemn cranii si oase fara identitate, pentru a le reda odihna vesnica intr-o groapa comuna, la capatul Drumului Mortilor.
DIN TRECUT. Teoctist a rascolit printre fotografiile si amintirile din vremea in care mortii isi cautau odihna
INVATATORUL. "Eu am avut de mutat doar un mort, pe tata. Murise in â54, asa ca sicriul era inca intreg. I-am facut slujba de dezgropaciune la Hangu, sub actualul lac, apoi una de inmormantare, noua, la Chiriteni, pe deal", isi aminteste Teoctist Galinescu. Fostul invatator are acum 84 de ani. L-am gasit dupa ce am tot intrebat prin Chiriteni despre Drumul Mortilor. Ne-a fost recomandat ca fiind cea mai potrivita persoana care sa vorbeasca despre stramutarea mortilor de la Hangu. Invatatorul stie tot ce s-a petrecut in comuna de-a lungul timpului. A inceput sa scrie chiar si un fel de monografie a locului, pe care vrea sa o denumeasca, modest, "Legenda si adevar in Tara Hangului". Cand spunem ca stie tot, inseamna ca are si dovezi in sprijinul povestilor sale. Fo
