Masurile de temperare a ritmului de crestere a imprumuturilor populatiei sint considerate de bancheri drept ineficiente si contraproductive. In documentul privind pozitia comuna a guvernului, BNR si FMI fac referire la astfel de masuri.
Cresterea exploziva a creditului de consum din ultima vreme ar fi una dintre cauzele care au condus la deteriorarea deficitului de cont curent al Romaniei, deoarece bunurile cumparate pe baza de imprumut provin cu precadere din import. BNR lucreaza in prezent la norme care sa mai potoleasca din apetitul de consum pe datorie al romanilor.
Restrictii planuite la imprumuturi
Romanii nu se vor mai putea imprumuta la banci daca rata lunara si dobinzile aferente care trebuie achitate (serviciul datoriei) reprezinta mai mult de un sfert din venitul lor net (in prezent conditia ceruta de banci este ca suma de plata lunara sa nu depaseasca 30% din venitul net).
Pentru a preveni situatia in care cetatenii ar fi tentati sa se imprumute la mai multe banci, vor fi simultan plafonate la 40% din venitul net sumele pe care acestia trebuie sa le plateasca pentru respectivele imprumuturi. Acestea sint, se pare, masurile avute in vedere de Banca Nationala.
Bancherii cred ca FMI greseste
Conferinta „Retail Banking" organizata de FinMedia a prilejuit primele reactii ale bancherilor. „Desi experienta a aratat ca masurile luate pentru reducerea creditului nu au dus la diminuarea deficitului de cont curent, din nou FMI vine cu aceeasi sugestie.
Eu cred ca este o abordare gresita care dovedeste necunoasterea realitatilor romanesti", a spus Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). In opinia presedintelui ARB, cererea de credite va ramine in continuare ridicata si doar o parte nesemnificativa din importuri ar putea fi afectata printr-o eventuala reduce
