Un spectru bantuie politica romaneasca: este spectrul guvernarii CDR.
De cateva zile, declaratiile belicoase la scena deschisa facute de politicienii PD si PNL, tensiunile dintre Traian Basescu si PNL au readus in memoria colectiva trista istorie a coalitiei care a guvernat intre 1996-2000, sanctionata fara mila de electorat nu atat pentru modul in care a administrat treburile tarii, cat pentru interminabilele dispute interne.
Vazand ce se intampla acum, am putea conchide ca politicienii democrati si liberali nu au invatat nimic din experienta alegerilor din 2000. Nu cred insa ca lipsa de memorie este sursa tensiunilor actuale, ci dimpotriva o excelenta memorie a unor strategi politici care nu se afla in interiorul Aliantei D.A., insa o pot manipula cu ajutorul verigilor slabe din interiorul ei.
La prima vedere, vina pentru disensiuni ar fi egal impartita intre PD si PNL. La o analiza mai atenta insa balanta lipsei de loialitate inclina in „favoarea" PNL. Cu greu se poate imagina un atac mai josnic decat cel executat de Ludovic Orban pe scena teatrului din Brasov, la sfarsitul saptamanii trecute.
Povestea lui „Mos imparat" (a se citi Traian Basescu), acceptat in casatorie de „printesa" PNL, dar tributar proastelor sale obiceiuri, si anume de a trisa la „barbut, septic si pocher", bate toate recordurile de mitocanie politica. Este trist ca nu a fost sanctionat prompt de premierul Calin Popescu-Tariceanu, aflat chiar la prezidiul distinsei adunari princiare.
Imediat dupa aceea a urmat scandalul consiliilor de administratie ale SRR si SRTV, in care PD a jucat incorect, si cel al comunitatii nationale de informatii, care sugereaza cel putin un joc dublu al liberalilor si trebuie privit ca un semnal de alarma. Indiferent daca suntem sau nu de acord cu infiintarea acestei comunitati, in acest moment este clar ca o mana
