* lovem@ilproject, Anda Cadariu, Editura Liternet, 2005. Noi sîntem generaţia dot.com, anunţă tranşant Anda Cadariu într-un articol numit În sprijinul direcţiei de astăzi în literatura română, apărut iniţial în Timpul şi republicat pe Liternet. O generaţie prin care Subcultura şi contracultura convieţuiesc cu cultura înaltă, o generaţie conectată rapid la informaţie, fără timp de pierdut şi cu multe lucruri de recuperat, în spiritul manifestelor de acum cîţiva ani ale lui Ion Manolescu, care anunţau o nouă etapă în literatură - textualismul mediatic. Scris în proză ritmată, cu un limbaj alert şi jucăuş, extrem de actual, un soi de jargon hyper-cyber grefat pe structura normală a limbii, decorat cu elemente de artă urbană (graffiti şi stencil-uri, în special, aparţinînd grupului de artişti 2020), lovem@ilproject, pe care Sanda Codoş îl numea în prefaţă text virusat de talent, ne relevă certe caracteristici postmoderne, de la ludicul bine dozat pînă la amestecul de cultură media cu teme clasice ale literaturii, intertextualitate şi recuperare uşor ironică a trecutului: Un e-mail complicat - abstractizat. Însă cum era închis la suflet ca idiotul de dostoievski (editura minerva, bucureşti, 1968), stilurile celor doi semănau, iar computerul ofensat de necontemporaneitatea neinternetizată a unei astfel de scriituri, făcu figuri: mail-ul ăsta nu-l trimit. Iubirea este întreţinută de comunicarea online, la fel ca în povestea lui Pisi (sau PC... pentru minţile neliteratoare) din Chei fierbinţi pentru ferestre moi a lui Adrian Oţoiu, vast şi green îşi scriu e-mailuri, verificate strict de computeraşe, se îndrăgostesc, dar... apare o problemă: Pretzel, calculatorul lui green, se îmbolnăveşte inexplicabil. Ceea ce părea la început o poveste de dragoste între două fiinţe umane, mediate eventual de comunicarea prin Internet, devine acum o "dramă" a computerelor, care trebui