Desi razboiul din Cecenia s-a incheiat in mod oficial, iar regiunea a intrat in ''normalitate'', conform declaratiilor oficialilor rusi, zona caucaziana ramane in continuare una dintre cele mai izolate, atat datorita interdictiilor federale, cat si nesigurantei. Ea a intrat insa in vizorul Uniunii Europene, care desi nu are acces sub nici o forma in teritoriu, incearca o apropiere indirecta, prin acceptarea si sustinerea planurilor politicii de la Moscova.
Dupa aproape sase ani de conflict armat, presedintele Vladimir Putin este pe punctul de a-i convinge pe europeni ca Cecenia nu mai este un teren de lupta, ci o zona de normalizare, in care terorismul a fost combatut prin eforturi de ''dezvoltare socio-economica'', si in care nu se mai pune problema crimelor determinate de fortele federale si de luptatorii ceceni, se arata intr-o ancheta realizata de cotidianul francez Le Monde. Situatia din Caucaz continua insa sa fie una tensionata. Intentiile presedintelui rus de a demara un plan de reconstructie par tocmai de aceea extrem de stranii, dat fiind ca Cecenia are nevoie mai degraba de ajutoare umanitare, ajutoarele de reconstructie negasindu-si locul intr-un teren minat precum cel al Caucazului de Nord. Astfel, la insistentele lui Vladimir Putin, Comisia de la Bruxelles a aprobat un proiect de ajutor pentru ''refacerea'' Caucazului de Nord, in valoare de 20 de milioane de euro. Acesta ar fi primul ajutor neumanitar acordat de europeni. El vizeaza o contributie la dezvoltarea unor domenii precum educatia, sanatatea si piata muncii. Decizia finala asupra ajutorului urmeaza a fi discutata in luna iulie de catre statele membre ale Uniunii Europene. Pana in momentul de fata, Polonia, Marea Britanie, Germania si Franta se opun definitivarii proiectului, dat fiind ca, in opinia lor, nu-i revine Uniunii, ci Rusiei ''sa reconstruiasca zona pe care armata rusa a distrus-
