BANII SI INFLATIA Am avut bancnote cu tarani si cu oameni ai muncii, cu ogoare si cu sonde bogate. Au urmat figurile marcante ale istoriei. Balcescu s-a schimbat de doua ori la fata. Acum il avem pe Eminescu pe cea mai mare bancnota, cea de 500 de lei noi.
Tinerii poate nu-si mai amintesc banii cu Balcescu si cu Tudor Vladimirescu, cu valoare destul de mare in Epoca de Aur, in conditiile in care un salariu decent de om al muncii era de cateva mii de lei. Dar romanii mai in etate cu siguranta inca isi mai aduc aminte, daca nu chiar rasfoiesc banii vechi, pastrati din nostalgie. Bancnota de 10 lei din 1952 avea desenat pe avers un medalion oval cu chip de muncitor, iar pe revers exploatarea unei cariere de piatra. Bancnota de 25 lei, care il avea pe avers pe Tudor Vladimirescu, iar pe revers un camp. Bancnota de 100 lei, care il avea pe avers pe Nicolae Balcescu si pe revers Ateneul. Astea sunt doar cateva, iar poate multi nostalgici au inca monede de 5, 15 si 25 de bani, care le umpleau buzunarele inainte de Revolutia din decembrie 1989.
COMUNISTI. Mai mult decat atat, aspectul banilor s-a schimbat o data cu perioada prin care trecea Romania. Daca in anii â50, acesta era mohorat, parca in ton cu vremurile, dupa al doilea razboi mondial, si tara noastra a renuntat la folosirea metalelor pretioase pentru emisiunile monetare. Ultimele monede de argint au fost cele de 25.000 si, respectiv, cele de 100.000 de lei, din 1946. In Romania, regimul comunist avea si alte intentii: bani "muncitoresti" si "proletari", care descurajau tezaurizarea de aur si de argint. Monedele si bancnotele emise in 1966, la inceputurile lui Nicolae Ceausescu, au circulat pana la prabusirea regimului comunist, in 1989, si putin timp dupa aceea, tot mai devalorizate.
DEMOCRATI. Dar Revolutia a adus, pe langa libertate, si o liberalizare a preturilor si a sistemului de salarizare,
