Mahmoud Ahmadinejad va depune juramantul de credinta la 3 august, devenind primul presedinte al Republicii Islamice a Iranului care nu apartine clerului. Desi au existat acuze de fraudare sau viciere a votului, el a obtinut la 24 iunie o victorie clara (62% din cele 28 de milioane de voturi exprimate) în fata fostului presedinte din perioada 1989-1997 si a milionarului cleric Hashemi Rafsanjani, moderat, creditat cu prima sansa dupa primul tur de scrutin.

Situatia postelectorala este încurcata nu numai din cauza surprizei generale. Administratia americana a demarat o ancheta în urma acuzatiilor unora din prizonierii americani tinuti ostatici de studenti iranieni în ambasada SUA din Teheran, in timpul revolutiei islamice, potrivit carora unul din cei ce i-au capturat este chiar actualul presedinte. Acuzatiile au fost respinse in Iran, chiar daca pozele prezentate in presa ca probatoriu arata similitudini izbitoare cu actualul presedinte. Fiul unui fierar, Ahmadinejad este fost membru al garzilor revolutionare si participant in razboiul din Irak, fost guvernator al unei provincii, dar si doctor in ingineria transporturilor si membru in colegiul de conducere al Universitatii de Stiinta si Tehnologie din Teheran.

Reforma cu robinet

Cum a fost posibil ca un ultraconservator sa fie ales presedinte dupa ce presedintele reformator Khatami castigase detasat scrutinurile din 1997 si 2001? Explicatia analistilor se axeaza pe doua puncte, care explica si de ce un Parlament (Majlis) dominat in 2000 de reformatori este din 2004 controlat de conservatori. Mai intai, alegatorii reformisti nu au mai venit la urne, fiind dezamagiti de ritmul lent al reformelor si de blocajul sistematic exercitat de conservatori. Apoi, Ahmadinejad, 48 de ani, a stiut sa atraga voturile populatiei sarace ducand o campanie centrata pe teme presante de politica interna: lupta impotriv