Pe Cristi nu putem spune unde l-am gasit. Si nici unde s-a dus dupa ce si-a spus povestea. E rugamintea lui. Ca a dat mult cu tarnacopul si lopata pe santierele englezesti, a trecut prin multe ca sa ajunga la Londra si mai vrea sa stea doar un pic. Pana strange ceva bani sa se intoarca acasa, sa faca si el ceva ca lumea cu viata lui.
Cristi a plecat pentru prima data in Italia la 9 ianuarie 2002. Tocmai "dadusera astia drumul la Schengen". Asa a inceput aventura pentru baiatul solid cu ochi verzi si cu cercel in spranceana, care rade incurcat ca e tras de limba si trebuie sa povesteasca totul, asa, deodata.
Sta la Londra de doi ani si e ca un cameleon. Are mereu alte acte, alt mume, chiar si alta personalitate. Altfel n-ar putea munci nicaieri. Si cand foloseste actele altcuiva, devine si el o alta persoana. "Trebuie sa fii cel din acte. Altfel nu te crede nimeni. Mi s-a intamplat o data. M-am dus sa ma angajez vopsitor. La noi se zice zugrav, dar ce fac astia aici e o arta. Am avut probleme.
Platisem 350 de lire pentru slujba aceea. O saptamana de munca." S-a dus cu actele unui prieten, dar englezul a vazut ca muncitorul din fata lui nu semana cu baiatul din poza. Dar "former-ul" a insistat ca-l cunoaste si ca e baiat bun.
ITALIA. A plecat din Romania cu un baiat care avea mai multi bani si a putut sa-i dea si lui 500 de euro sa arate la granita. I-a dat si el 250 de euro, ca atat avea, ca sa dea "spaga de rigoare". Au trecut, au ajuns la Torino. "In viata mea nu vazusem o tara straina. Ma uitam in dreapta, in stanga, unde s-o iau... Am nimerit intr-o duminica, intr-un parc, Porta Nova.
Credeam ca am ajuns iar in Romania, nu-mi venea sa cred. Era plin de romani."
Prima seara a dat 35 de euro si a dormit la hotel. Apoi s-a gandit ca ar trebui sa se mai stranga la punga. Mai avea cam 100 de euro in