Din Ieud, un loc unde traditia si credinta n-au murit, cu biserici de lemn cu turle inalte, cu cea mai veche bisericuta din tara (din anul 1364), nea Grigore Hotica a dus faima constructiilor sale din lemn in toata Romania si in lume. Lemnul ce-i poarta semnatura - biserici din lemn, porti si troite maramuresene - a ajuns pana si in Franta.
Ce naste din mana lui nea Grigore nu moare niciodata. O bucata din Maramures ajunge astfel pe plaiuri straine. Nea Grigore n-are ragaz decat in zilele de sarbatoare. Azi termina o biserica, maine incepe o troita. Azi termina o poarta, maine incepe o biserica. In functie de solicitari. Lemn sa fie, pentru ca nea Grigore stie sa-l stapaneasca, sa-l modeleze.
PE CONT PROPRIU. "Lemnul trebuie sa fie fin lucrat. Sub dalta plange lemnul. Modelele, mai ales la porti si troite, sunt traditionale. Se fac cu dalta niste flori, li se zice Lacrimile Maicii Domnului. Se pot face si alte modele in functie de pretentiile proprietarului", povesteste nea Grigore in timp ce ne arata cum se incepe lucrul la o troita. Lucreaza cu o dalta facuta de socrul sau. Daca mai e nevoie, cumpara cate 30-40 odata, "ca se strica. Doar is unelte". Finisajul se face tot cu dalta. "Am invatat lucrul cu lemnul pe la 20 de ani." A ajutat niste rude, apoi s-a hotarat sa lucreze pe cont propriu. "Necazul, saracia si dragostea de munca m-au invatat. Am doi feciori. I-am invatat si pe ei. Lucra si ei cu lemnul."
AMBASADOR. Mesterul a dus Maramuresul in Franta
RECOMANDAREA MITROPOLITULUI. Metri cubi de lemn poarta amprenta lui nea Grigore. Biserici din Maramures (Ieud, Rozavlea, Sapanta etc.), din Bucuresti (de la Spitalul Sf. Ioan si de la Ministerul Apararii Nationale), dar si din Franta au dus cu ele o parte din traditia maramureseana, binecuvantand locurile. "Biserica din Franta am ridicat-o pana la jeamuri, apoi am dezasamblat-o si am dus-o cu