A trecut o zi. O zi fara Ileana Damian. Au masurat orele parintii, sora, logodnicul, prietenii, colegii, cunoscutii. Si o vor mai face, mult timp de-acum inainte. E greu sa n-o mai vezi, e greu sa adormi cu gindul ca nici ziua de miine nu ti-o poate aduce. Ieri au condus-o pe ultimul drum sute de oameni. Oameni care au cunoscut-o, oameni care doar au auzit de sufletul ei bun, de pofta ei de viata. Nu le-a pasat de soarele arzator sau de drumul lung pina la biserica din satul Cuza Voda, comuna Spineni. Au vrut sa-i spuna un ultim „Ramas bun!“, chiar daca firul s-a rupt, iar viata lor nu va mai fi niciodata cea dinainte de disparitia fetei. „Lacrimi si flori pentru sufletul tau bun“ Vestea disparitiei profesoarei Ileana Damian, cadru didactic la Colegiul National „Ion Minulescu“ din Slatina, a facut inconjurul orasului si chiar mai mult, a auzit de tragica intimplare intreg judetul. Duminica, atunci cind s-a descoperit cadavrul fetei, in Padurea Streharet, fiecare slatinean, aflind cumplita veste, a avut o stringere de inima. Gindul ca oricui, oricind, intr-un oras atit de mic, i se poate intimpla asa ceva, a ingrozit pe toata lumea. Astfel ca, la Spineni, ieri, s-au aflat nu doar cunoscutii Ilenei Damian, ci toti cei care au simtit ca trebuie sa ia atitudine, ca trebuie sa-si strige indignarea. Flori, multe flori, din cele pe care prietenii visau sa i le aduca la nunta. Lacrimi, multe lacrimi pentru „sufletul tau bun“, cum s-au exprimat elevii profesoarei Ileana Damian. Si deznadejde, pe care nimeni nu si-a putut-o ascunde si nici nu si-a pus problema s-o faca. „Au condus-o pe ultimul drum poate mai multi prieteni decit i-ar fi venit la nunta, programata in aceasta toamna“, au spus colegii. Multi n-au putut veni, retinuti de treburi importante sau de teama ca n-o sa poata rezista. Au venit cu masinile personale si cu autobuze. Au stat tacuti mult timp. Au incercat sa