Leul greu, prezent deja in buzunarele romanilor, a fost tema principala a dezbaterii organizate de Jurnalul National la Casa Capsa. Daca nu se facea anul acesta, nu l-am mai fi vazut niciodata. Leul greu, prezent deja in buzunarele romanilor, a fost tema principala a dezbaterii organizate de Jurnalul National, moderata de Dan Constantin la Casa Capsa.
Bancheri, oameni de afaceri, specialisti in tranzactii bursiere, reprezentanti ai domeniului asigurarilor, specialisti in consultanta si analisti economici au raspuns invitatiei lansate de Jurnalul National de a dezbate implicatiile pe care leul nou si tare le va avea in viata romanilor. Pretextul intalnirii: dezbaterea editiei de colectie de luni, 4 iulie, "Leul greu si banii romanilor", realizata pe baza unui sondaj comandat de Jurnalul National institutului de sondaj CURS. Concurenta: receptia data de ambasadorul SUA, care a sarbatorit ziua Statelor Unite, cu o zi intarziere din cauza ploilor torentiale din Bucuresti. Dezbaterea: argumente pro si contra oportunitatii leului nou.
2005, TERMENUL- LIMITA. Daca denominarea nu se facea anul acesta, nu se mai facea niciodata, a explicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Bancile comerciale au fost primele care au simtit nevoia denominarii, inca de acum cinci-sase ani. Potrivit lui Vasilescu, introducerea denominarii a fost intarziata de luarea unei decizii politice. "Istoria leului greu este extrem de complicata, 95% s-a crezut ca va fi o mare lovitura electorala. Dupa aia a venit cineva mai lucid si a zis: dar daca este prost? Uite asa a fost: hais-cea. A fost asa o bulibaseala cand s-a nascut ideea asta, au fost atat de multe moase, atat de multe pareri", a spus Bogdan Baltazar, presedintele societatii de consultanta BB&P, intarind afirmatiile lui Vasilescu.
Costurile denominarii au fost suportate de fiecare sector economic. "Problem
