In anul de gratie 2005, Romania a ajuns tara tuturor posibilitatilor... muzicale. Oricine doreste, cu putina rabdare si sponsori, poate ajunge vedeta. In schimb, nu oricine poate canta. Si, mai ales, nu oricine poate transmite ceva. Altceva, adica, decat propria imagine.
A fost o vreme - va mai amintiti? - cand muzica tanara se numea folk. Iar ambasadorii ei erau Marcela Saftiuc, Adriana Ausch, Mircea Vintila, Tudor Gheorghe, Mircea Bodolan, Valeriu Sterian, Nicu Alifantis, Victor Socaciu, Vasile Seicaru, Stefan Hrusca... Cantau in conditii precare, prin case de cultura, pe stadioane. E un fel de a spune, pentru ca ceea ce faceau ei batea mai mult spre poezie. De fapt, era poezie cantata. Si niciodata poezia n-a fost atat de cantata ca atunci, in anii â70. Generatia in blugi dadea lectii de sensibilitate si atitudine unei generatii muzicale imbacsite de sabloane si manierism. Muzica ajunsese intr-un punct mort. Intr-un punct mort se afla si acum, dar din cu totul alte motive. Asediata de prefabricate rapide, programate pe calculator, muzica tanara inseamna astazi dans din buric si alte detalii anatomice, pantomima cu microfonul in mana, picioare dezgolite pana la... nivelul la care ajunge mesajul melodiei... Si, bineinteles, manele!
"Unâ te-ai dus tu, folkule?" a "indraznit" sa intrebe si sa se intrebe Jurnalul National, intr-un proiect editorial realizat impreuna cu www.radio3 net.ro. Incurajati de semnale, ne-am gandit sa punem in practica ceea ce am evocat atunci. Adica sa "convocam" tot ceea ce a mai ramas din folkul de odinioara si vocile tinere ale celor care incearca sa-i urmeze, la o vara de pomina: trei seri pe saptamana (joi, vineri si sambata), vor canta pentru voi si impreuna cu voi, pe toata plaja romaneasca, de la Vama Veche la Sfantu Gheorghe. Cuvantul de ordine va fi FOLK YOU! Sub deviza acestei "injuraturi" transformata in binec
