- Diverse - nr. 133 / 8 Iulie, 2005 Se tot spune _ si cu deplin temei _ ca, in Romania, se practica, inca, o agricultura de subzistenta. Asa este, daca luam in calcul existenta celor peste 4,5 milioane de gospodarii, la nivelul carora media pe tara a unei proprietati nu depaseste 2,45 hectare. Problema este, insa, ca si in aceste conditii surplusul de productie nu are, inca, unde sa fie valorificat, in lipsa unei piete a cerealelor, samsarii, iar nu producatorii, fiind marii profitori ai comercializarii cerealelor. Nu intamplator, recent, producatorii de grau au cerut interventia imediata a statului pentru reglementarea pietei graului din acest an, prin instrumentele prevazute de Legea 73/2002. De ce? Potrivit Institutului de Economie Agrara si Ministerului Agriculturii, analiza costurilor efective, la producatorii de grau, arata ca pentru obtinerea unei productii de grau de calitate, de 4.000 _ 4.500 de kilograme la hectar, costurile medii se ridica in acest an la aproximativ 4.200 de lei/kg. Daca la acestea se adauga un profit brut de minimum 10 la suta, rezulta ca producatorul, pentru a acoperi cheltuielile si a putea relua ciclul de productie, are nevoie de un pret minim de 4.500 lei/kg. Sub acest nivel de productie si sub acest pret este evident ca producatorul de grau risca imposibilitatea de a merge mai departe, urmatorul pas fiind falimentul. Cum insa, potrivit estimarilor, preturile pe care cumparatorii potentiali de grau le ofera pentru aceasta vara sunt departe de a acoperi cheltuielile de productie, producatorii cer activarea mecanismului pretului de interventie a statului prin care acesta sa preia productia de grau la un pret care sa asigure un profit minim (in fapt, scopul final al oricarei activitati) pentru producator sau, ca alternativa, acordarea unei prime pentru productia livrata de intreprinzatorii agricoli care sa acopere diferenta dintre p