Cand eram copil si ieseam iarna cu saniuta pe dealul de la Martisor, priveam spre Lacul Vacaresti si imi imaginam ca o sa fac o descoperire. Ca intr-o zi, stiam eu ca acolo fusese, demult, o manastire, dambul acela de pamant galben se va prabusi. O data cu mine! Dar nu va fi nici o tragedie pentru ca voi cadea exact in subteranele orasului si, daca ma lovea norocul, descopeream si o comoara!

Aceasta inchipuire m-a urmarit pana zilele acestea. Nu am descoperit niciodata o comoara pe dealul din pamant galben, dar am aflat ca boierii se duceau la manastirea Vacaresti cu calestile, pe drumuri subterane.

Ca acelea din inchipuirea mea! Science-fiction ar putea spune cineva la prima citire a subiectelor acestei editii de colectie. De unde locuinte cu etaj acum trei mii de ani, pe teritoriul Romaniei, cand nici in zilele noastre nu au disparut bordeiele?

Cum sa vorbesti despre imbracamintea de acum mii si mii de ani? Noi am invatat ca oamenii puneau pe ei piei de animale. De ce sa nu ne inchipuim ca lumea ar fi putut arata altfel daca acei oameni care au inventat cate ceva la un moment dat in istoria aceasta a omenirii erau ajutati de imprejurari... Un prieten imi spunea de curand ca lumea aceasta este condusa de o Forta care ne asteapta sa ne ridicam la standardele ei. Dar noi gresim si atunci trebuie sa ne rascumparam. Sa inventam si sa construim. Iar si iar, ca niste sisifi.

Romania este un loc plin de istorii fascinante. Mistere care ne asteapta sa le (re)descoperim.

Cand eram copil si ieseam iarna cu saniuta pe dealul de la Martisor, priveam spre Lacul Vacaresti si imi imaginam ca o sa fac o descoperire. Ca intr-o zi, stiam eu ca acolo fusese, demult, o manastire, dambul acela de pamant galben se va prabusi. O data cu mine! Dar nu va fi nici o tragedie pentru ca voi cadea exact in subteranele orasului s