Restrictiile impuse de Banca Nationala cu privire la creditele oferite populatiei de catre bancile comerciale au mai mult sau mai putin corespondent in realitatea de zi cu zi. Ridicarea plafonului din veniturile totale, propusa zilele acestea de BNR, pina la care un client bancar se poate indatora ca urmare a solicitarii unui credit ipotecar sau de consum are la baza rationamente care tin mai mult de teama autoritatilor centrale ca vor creste deficitul de cont curent si ceilalti indicatori financiari, notiuni „straine“ majoritatii populatiei. Prin frina pusa acordarii creditelor, autoritatile spera sa-i multumeasca pe oficialii Fondului Monetar International si sa previna aparitia presiunilor asupra cursului de schimb, desi, la ora actuala, moneda nationala traverseaza cea mai buna perioada din ultimii 15 ani. Motivele invocate referitoare la cresterea alarmanta a creditelor restante nu se justifica, in conditiile in care, asa cum rezulta chiar din datele Bancii Nationale, in Dolj, de exemplu, sumele restante reprezinta sub un procent din valoarea totala a creditelor acordate in luna mai. La creditele in lei pe termen scurt, din 2282 de miliarde de lei imprumuturi acordate de bancile comerciale, doar zece miliarde de lei se incadreaza in categoria restante, adica mai putin de 0,5 din suma totala. Aceeasi situatie se regaseste si in cazul creditelor pe termen mediu si lung, unde creditele restante se ridica la valoarea de 11,6 miliarde de lei din cele peste 2.000 de miliarde acordate cu titlu de imprumut. Lucrurile stau mult mai bine la capitolul credite in valuta, unde restantele sint de doar 4,8 miliarde de lei dintr-un volum total al creditelor acordate de 3.756 de miliarde. Motivele invocate de autoritati cu privire la cresterea alarmanta a creditului in valuta nu se regasesc in situatia financiara din Dolj. Conform indicatorilor BNR, in luna mai, doljenii au cu