"Orice as primi mi-ar fi de mare folos, fie hrana, fie imbracaminte, fie o suma de bani cat de mica".
Draga Sanziana Pop,
Va rog din adancul inimii mele indurerate sa incercati sa ma ajutati pentru a supravietui. Am peste 75 de ani si anul trecut m-a lovit soarta napraznic, imobilizandu-ma la pat. De la o banala operatie a degetului mic la piciorul drept, nestiind ca am diabet, avand si arterita, medicii n-au mai avut ce face decat sa-mi taie piciorul drept deasupra genunchiului. Mi-au facut o pensie de handicap de 1.500.000 lei, dar nu-mi ajung nici de medicamente, ca sa nu mai amintesc de cheltuieli de intretinere, gaz, lumina, hrana. Sunt disperata ca nu mai pot merge, ca nu mai pot munci, ca sunt imobilizata la pat. Starea materiala este precara si sunt singura. As dori ca necazul meu sa ajunga la sufletele unor oameni care ar dori si ar putea sa ma ajute. Orice as primi mi-ar fi de mare folos, fie hrana, fie imbracaminte, fie o suma de bani oricat de mica. Din toata inima le voi multumi si ma voi ruga pentru sanatatea lor. Cat am putut umbla, mi-am agonisit hrana prin munca, acum totul s-a terminat. Va rog din adancul inimii mele indurerate sa incercati sa ma ajutati in masura in care se poate. Nu mai vad nici o iesire din situatia asta. Am ajuns la limita rezistentei. Doresc sa supravietuiesc si eu, ca ceilalti oameni din jurul meu.
In incheiere, va rog sa-mi permiteti ca folosind prilejul acestei scrisori sa transmiteti multumirile mele d-lui dr. Manta Stefan si d-nei dr. Corina Bararu si intregului colectiv al sectiei Chirurgie a Spitalului din orasul Bicaz, care m-au ingrijit dupa operatie, care m-au readus la viata, dupa aproape patru luni de suferinta.
Cu sincere multumiri,
Antoneta Amariei - str. Mihai Sadoveanu nr. 26, bl. D2, sc. B, ap. 24, Piatra Neamt, jud. Neamt, cod 610088
(Scrisoarea e insotita de certificat de
