TABLITELE DE LA TARTARIA Arheologul roman Nicolae Vlasa a facut o descoperire epocala in 1961: intr-un mormant antic de la Tartaria a gasit doua tablite cu inscriptii care dateaza din anii 4500-200 i.H. Scepticii sau realistii spun insa ca un calator a venit cu tablitele in traista din Sumer.
Cercetatorul clujean Nicolae Vlasa a descoperit in 1961, la Tartaria, comuna Saliste, judetul Alba, un important complex de materiale care atesta o locuire a zonei respective datata intre anii 4500-200 i.H. Au fost descoperite un mare complex de cult si un depozit unitar de resturi sfaramate ale unor schelete omenesti, precum si 26 de figurine de teracota, trei figurine de alabastru si trei placute de lut ars. Doua dintre placute sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic care redau texte vechi, cu peste un mileniu anterioare celor similare descoperite la Djemer-Nasr, Kis si Uruk din Sumer, datate pe la 3300 i.H.
DESCIFRAREA. Unii specialisti sustin ca ceea ce este caracteristic acestor descoperiri este o identitate a lor comuna, cunoscuta sub denumirea de Cultura Turdas-Vinca (4500-3700 i.H.), raspandita in tara noastra (in Banat si Oltenia), in Sudul Serbiei, S-E Ungariei, N-V Bulgariei si in alte tari sau continente mai indepartate. Importanta este descifrarea tablitelor gasite la Tartaria, acest lucru ar dezlega multe dintre enigmele formate in jurul culturii mentionate. S-a ajuns la concluzia ca textul ar fi unul de dinaintea scrisului sumerian, cel mai vechi din lume, si ar suna astfel: NUN.KA.S.UGULA.PL.IDIM.KARA.I. Una dintre traduceri ar fi: "In (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura zeului) Saue cel mai varstnic dupa ritual (a fost) ars". Cercetatorul Constantin Barbulescu, dupa ce ordoneaza grafemele putin altfel, obtine enuntul: "NUN-KA-SU-GULA-P/atesi/-L/ugal/-IDI-M/e/-KAR-A-I", pe care il traduce astfel: "Orasul arbore (de baza) de la lo
