Tichetul de masa, cuponul cu discount sau cardul de fidelitate au devenit o moneda paralela cu leul nou. Tichetele de masa au aparut ca o necesitate de a stimula angajatorii sa-si declare veniturile Tichetul de masa, cuponul cu discount sau cardul de fidelitate au devenit o moneda paralela cu leul nou. Tichetele de masa au aparut ca o necesitate de a stimula angajatorii sa-si declare veniturile si sa-si achite darile catre stat. Pentru salariati, orice "ban" in plus conteaza, iar tichetele fac parte deja din pachetul salarial propus de angajatori. Liberalizarea pietei emitentilor a creat aglomeratie printre firmele de profil, astfel incat acum se fac presiuni pentru largirea categoriilor de firme si institutii care sa poata oferi tichete salariatilor. Incepand de anul acesta, vanatorii de reduceri de pret mai au si posibilitatea decuparii cupoanelor cu discount din diferitele publicatii care vizeaza clientii-tinta. In felul acesta, cumparatorii ajung sa ia pe gratis publicatia si sa mai faca si un mic profit de cativa lei noi. S-a ajuns deja in faza extinderii ofertei de cupoane direct la raft. O forma elevata, dar nu foarte raspandita, de stimulent de consum este cardul de fidelitate emis in tot mai multe retele comerciale.

Tichetul ne sustine bugetul

In Romania muncesc cu carte de munca 4,3 milioane de salariati. Teoretic, toti ar putea beneficia de tichete de masa daca si angajatorul o vrea. In realitate, la acest moment piata tichetelor de masa cuprinde 1,87 milioane de salariati. Dezvoltarea pietei este insa limitata de legislatia actuala, care nu permite institutiilor de stat si nici angajatorilor cu datorii catre buget sa ofere tichete de masa angajatilor. Institutiile de stat pot oferi tichete de masa doar daca au bugete proprii. Adina Popa, director de marketing la Sodexho Pass, spune ca, daca ar fi eliminate aceste restrictii, peste doua