Satenii din Lacrita, comuna Robanesti, stau cu frica in sin de fiecare data cind ploua. Multi dintre ei nici n-au apucat sa repare casele afectate de inundatiile de acum doua saptamini, ca s-au si vazut nevoiti sa-si adaposteasca animalele si sa-si stringa bunurile din fata unei noi confruntari cu furia apelor. Miros de igrasie in case, mobila distrusa, gradini de zarzavaturi distruse, fintini a caror apa nu mai poate fi folosita sint marturii ale daunelor pe care inundatiile le pot provoca. Amintiri despre inundatii Floarea Tuca, de 60 de ani, locuieste singura de o jumatate de an de cind a ramas vaduva. Ploaia de luni seara a ingrozit-o pe batrina: „Ce ma fac daca vine iar potopul? Sint singura, copiii imi sint plecati. N-am dormit toata noaptea de teama ca iar vine apa peste noi“. Elena Giurea, de 60 ani, mai pastreaza inca pe peretii casei urme ale potopului trecut. Gradina de legume i-a fost distrusa. Animalele nu vor avea ce sa manince pentru ca apa, care i-a inundat gradina luni noapte, a distrus finul si cocenii. Constantin Ghita, de 65 de ani, pastreaza vie amintirea inundatiei de acum doua saptamini: „Seara am venit de la cimp si nu banuiam nimic. Noaptea a venit apa. Dimineata, cind ne-am sculat, era de-o jumatate de metru in curte. Ce sa aduni mai intii?“ Alti sateni s-au gindit sa-si salveze bunurile, ducindu-le la vecini. Parasiti de autoritati Unii sateni, ale caror gospodarii au fost afectate in urma cu doua saptamini, nu au apa potabila. Ei isi procura apa de la vecinii mai norocosi. „Cind a trecut pe aici, primarul a zis ca nu are ce sa ne faca. Apa e de la Dumnezeu“, a spus un localnic din Lacrita. Vazindu-se ignorati de cei pe care i-au votat, satenii au incercat sa-si rezolve singuri problemele. „Am platit pe cineva sa vina cu o pompa, ca imi venea apa pina la genunchi in curte“, a povestit Constantin Ghita. Elena Oprea este nemultumita ca nu se