La saracie, afacerea cea mai buna e o carciuma. Carciuma e o afacere rentabila si unde e bogatie. De fapt, carciumile sunt o afacere buna de cand lumea. Cu o conditie: sa nu afle toti asta. La saracie, afacerea cea mai buna e o carciuma. Carciuma e o afacere rentabila si unde e bogatie. De fapt, carciumile sunt o afacere buna de cand lumea. Cu o conditie: sa nu afle toti asta.
Logic, prima carciuma de pe Leordeanu s-a deschis la colt. Pe Leordeanu colt cu Justitiei. Daca tot facem dintr-o carciuma o problema de logica, apare ca fireasca intrebarea: "De ce nu pe Justitiei colt cu Leordeanu?". Raspunsul il da orice om care a tinut o carciuma. Mai bine zis, care a dat faliment pe o strada scurta. Justitiei numara 11 case pe ambele parti, pe cand Leordeanu 23. Un calcul simplu ne spune ca e imposibil sa deschizi 27 de carciumi, cand strada n-are decat 23 de case. Daca bineinteles nu tinem seama de cele patru colturi. Asadar, 23 de case plus patru colturi, cu Justitiei, Sperantei, Soldat Sandu Pavel si Dorului cat face? Exact 27.
Prima carciuma s-a dechis in prima zi a Revolutiei, cand, de bucurie, domnul Mihai de la nr. 1, Leordeanu colt cu Justitiei, a iesit cu o sticla de bere in mana si a inceput sa urle "Jos Ceausescu!". Iar pana seara a vandut la pahar toata visinata din camara si 100 de lazi cu bere, aduse direct din fabrica, de revolutionari. A doua carciuma a fost, ca sa zicem asa, consecinta noii politici economice de pe Strada Leordeanu bazata pe cerere si oferta. Revolutionarii de la fabrica de bere furau mai mult decat putea depozita domnul Mihai in dormitorul copiilor, din care cauza, pe Leordeanu, cresterea nivelului de trai a avut loc brusc. Oferta a fost mai mare decat cererea, pretul berii de furat a ridiculizat pretul celei de contrabanda si de acest lucru a beneficiat comertul privat cu mici si ciorba de burta din bodegile de la numar
