Marius Oprea este si astazi amenintat de „mostenitorii Securitatii“, membrii Curtii Constitutionale – sapte din cei noua sint fie fosti demnitari ai PSD, fie soti sau sotii de lideri PSD, oameni de baza in timpul regimului comunist ca si in guvernarea PSD – blocheaza adoptarea pachetului de legi menite sa declanseze indelung asteptata reforma a Justitiei, Partidul Conservator ridica prostitutia la rang de strategie electorala, ziaristi proveniti din presa comunista fac (si desfac) jocuri politice... Evenimentele din ultimul timp – as spune chiar, parafrazind un celebru scriitor roman din secolul al XIX-lea, din ultimul timp si din ultimii cinci ani si dintotdeauna, de fapt – m-au trimis inapoi in biblioteca, la analizele percutante si incisive ale lui Adam Michnik publicate in volumul aparut in 2001 la Polirom, Restauratia de catifea.
„De ce ne-am ridicat impotriva comunismului? De ce am preferat sa devenim o minoritate reprimata in loc sa ne alaturam majoritatii celor care traiau si faceau cariera sub dictaturile totalitare?
Ei bine, am respins comunismul din mai multe motive: fiindca era o minciuna, iar noi cautam adevarul; fiindca reprezenta conformismul, iar noi doream autenticitatea; fiindca insemna sclavie, teama si cenzura, iar noi visam libertatea; fiindca era un atac neintrerupt la adresa traditiei si a identitatii nationale pe care o reclamam drept a noastra; fiindca era echivalentul inegalitatii si al nedreptatii sociale, iar noi credeam in egalitate si justitie; fiindca avea o economie grotesc deficitara, iar noi cautam rationalitatea, eficienta si bunastarea; fiindca insemna suprimarea religiei, iar noi consideram libertatea constiintei un drept fundamental al omului. Prin urmare, am respins comunismul din motive la fel de dragi unui conservator, unui socialist si unui liberal. Astfel a luat nastere o combinatie bizara de idei, pe care
