Pentru romanii plecati din tara, aroma mancarurilor "ca la mama acasa" le mai ostoieste dorul de glia parinteasca. Multi pleaca ducand cu ei in valize malai, foi de varza acra, muraturi.
Ajunsi pe taramuri straine, romanii gusta din toate bucatele traditionale ale tarii respective. Experimenteaza o luna, doua, trei, pana cand intr-o zi li se face dor de o tochitura de-a noastra, de sarmale sau de tot felul de bunatati ce le umpleau masa in Romania. Se duc la magazin cu lista de cumparaturi gata facuta: malai, carne tocata, varza acra. Dar acolo, surpriza! Aproape nimic din ceea ce si-au dorit nu se afla pe rafturi. Victorita OâBrien, o romanca maritata in Irlanda, a fost nevoita sa isi aduca malai din tara, pentru ca acolo nu exista asa ceva. Nici cu varza pentru sarmale nu i-a fost mai usor. Clima rece a Irlandei nu lasa varza sa creasca asa cum trebuie. "Norocul nostru e ca avem o gradina, ca altfel nu stiu ce as fi facut. Aici legume si fructe proaspete nu prea exista", spune ea cu regret.
PESTE OCEAN. Daca in Irlanda nu se gaseste malai, in Statele Unite ale Americii, romanii care au pofta de o ciorba ca acasa trebuie sa renunte la bors si la leustean. Celelalte "lipsuri", Andrei Aron, asistent universitar la Standford, le-a rezolvat intr-un mod inedit: "Laptele batut: m-am chinuit o gramada sa-l fac si tot nu imi iesea. Il lasam cate o saptamana si nu se acrea. Pana la urma am aflat ca laptele «normal» are antibiotice in el, ca sa nu se strice. Recent, am cumparat lapte «organic», adica fara conservanti si antibiotice, si am reusit sa fac lapte batut punand putin iaurt cu zahar".
Nu este totul chiar asa de trist. "Nu mica mi-a fost surpriza cand bucatarul turc de la cantina, Burak Epir, mi-a dat intr-o buna zi sa gust ciorba de burta adevarata. Mi-a spus ca in Turcia se mananca dupa bautura, ca sa treaca efectul." Liliana Bordeianu, o rom
