De ce viseaza Daniele Greulich sa ramana pentru toata viata in Transilvania?
Are 26 de ani, e tamplarita si a venit din Germania la Sibiu ca sa ajute la reconstructia vechiului burg transilvan, care in 2006 va fi capitala culturala europeana. Daniele e calfa calatoare. A umblat peste tot in lume, si-a terminat perioada de ucenicie si din toate locurile pe unde a fost, a ales sa se intoarca in Romania, la Marpod, un sat sasesc de langa Sibiu. Un sat ca o gura de rai, asezat cu fata spre soare si spre culmile inca inzapezite ale Muntilor Fagaras.
Daniele are maini mari, barbatesti, e inalta, puternica, cu fata rumena, incadrata de par lung si blond. Pare o vikinga pornita sa construiasca lungi corabii din lemn, pe care sa le faca sa pluteasca prin aer, peste dealurile blande si verzi ale Transilvaniei... Marpodul e un sat aproape pustiu. In mijlocul lui se afla biserica evanghelica, construita in secolul 13, cu un turn semet in care se afla un ceas care mai bate inca orele, cu precizie nemteasca. Lespezi din piatra, aproape lustruite de vreme, pardosesc cararea ce duce catre zidurile bisericii. In ele se afla o nisa, cu o usa din lemn, care duce in curtea interioara. Acolo, in casa parohiala, a gasit Daniele adapost. O camera lunga si simpla, ca o chilie de pustnic, cu un pat ingust, o masa si doua scaune vechi, pe care le-a restaurat, redandu-le frumusetea. Mai are si un dulap masiv, taranesc, in care isi tine hainele de breslas, costumul de munca si cel de parada. La fereastra e o oglinda si cateva perii cu care isi netezeste parul, in fiecare seara, inainte de a se culca, privind spre crestele Fagarasilor, luminate de luna. E fericita si viseaza sa ramana in Marpod pentru tot restul vietii.
"De la inceput i-am gasit pe romani ca fiind foarte prietenosi,
gata sa-ti sara in ajutor"
- Daniele, ce stiai tu despre Roman