Valul anticipatelor este fatal pentru cei care isi facusera socotelile astfel: stau patru ani pe bani multi in Parlament; imi mai fac propaganda gratuita ducan-du-ma la tribuna sa iau cuvantul si critic tare si demagogic ca sa ma preia televiziunile; trambitez vreo doua-trei initiative legislative; chiulesc pe rupte si-mi vad de afacerile mele; ma duc la orice talk-show in pana de invitati ca
alta ocazie nu se stie cand mai apare; folosesc la maximum intreaga logistica pe care mi-o pune Parlamentul la dispozitie pentru campania electorala proprie... Cam aceasta ar fi reteta succesului la care viseaza orice om ajuns in Legislativ, agatat ca ciulinele de haina mai mare a unui partid. Ei bine, toti acestia au calculat gresit.
Oameni ca Gusa, Pavelescu, Ciontu, Bratianu, dar mai ales Voiculescu au toate sansele sa dispara de pe prima scena politica a tarii. S-au pacalit atunci cand au crezut ca procedeaza bine daca tradeaza, daca se desprind de reverul de care se tinusera bine. Nu se vor mai regasi in viitorul Legislativ. Dar fireste ca pana in octombrie unii ciulini politici se vor orienta dupa cum bate vantul.
Pentru a incerca o noua prindere dupa desprindere...
In vreme ce acestia sunt ocupati cu calcularea viitoarelor sanse, pesedistii sunt si ei disperati ca nu vor mai prinde procentele cu care se tot lauda Nastase ca partidul sau ar fi castigat de fapt alegerile.
PSD s-a straduit sa prezinte o imagine apocaliptica, ajutat si de acele televiziuni care au prezentat pe ecranul impartit in doua durerea oamenilor simpli provocata de furia apelor revarsate si durerea furioasa a politicienilor impotriva colegilor intr-ale convietuirii in Parlament. Ca si cum n-ar fi existat ministri care lucrau pentru problemele sinistratilor.
Ion Iliescu si-a amintit desigur cum ar fi convocat el CSAT in mare sedinta de urg
