Termenul de “window shopping” este extrem de uzitat în Statele Unite. Într-o traducere aproximativă înseamnă “admiratul vitrinelor, fără a avea vreo intenţie de a cumpăra produsele”. Dacă îndeletnicirea se bazează în Occident pe existenţa mall-urilor supraetajate, o prezenţă obişnuită pentru europeni sau americani, la noi este cazuată mai degrabă de puterea scăzută de cumpărare, de cele mai multe ori limitându-ne la strictul necesar.
Când mergi pe stradă, ochii îţi fug automat spre vitrinele aranjate şi dichisite. Sau cel puţin asta ar trebui să fie logica. Dar o plimbare prin oraş îţi demonstrează că lucrurile nu stau chiar aşa. Orice vitrină atrage atenţia, prin simpla ei existenţă. Iar impresile sunt accentuate şi de contrastul dintre opulenţa unor vitrine şi praful din altele…
O regulă elementară a marketingul spune că în vitrină ar trebui să fie expuse cele mai frumoase, elegante, inedite produse, dar şi ofertele speciale ale magazinului. Realitatea este cu totul alta. Dacă unele magazine de îmbrăcăminte schimbă vestimentaţia manechinelor zilnic – meseria de vitrinier există încă –, altele lasă la vedere exponate expirate moral şi bune de muzeu. Iată de ce fiecare dintre noi facem un fel de “window shopping” zilnic. Prin vitrină. (C.A.)
Termenul de “window shopping” este extrem de uzitat în Statele Unite. Într-o traducere aproximativă înseamnă “admiratul vitrinelor, fără a avea vreo intenţie de a cumpăra produsele”. Dacă îndeletnicirea se bazează în Occident pe existenţa mall-urilor supraetajate, o prezenţă obişnuită pentru europeni sau americani, la noi este cazuată mai degrabă de puterea scăzută de cumpărare, de cele mai multe ori limitându-ne la strictul necesar.
Când mergi pe stradă, ochii îţi fug automat spre vitrinele aranjate şi dichisite. Sau cel puţin asta ar trebui să fie logica. Dar o plimbare prin oraş îţi demonstrează că
