Potrivit legilor romanesti, functiile in institutiile publice autonome sunt impartite pe baza algoritmului politic. Astfel, partidul care detine puterea politica poate controla deciziile acestor organisme si poate opera si selectia de personal la nivelul angajatilor care nu sunt functionari publici.
Actuala putere este practic obligata sa lucreze cu oamenii impusi de fosta putere si daca legislatia nu va fi schimbata in sensul depolitizarii, viitoarea putere se va afla in aceeasi situatie.
Lista institutiilor politizate de PSD in ultimii patru ani este lunga: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constitutionala, Consiliul National al Audiovizualului, Radio-TVR, Consiliul Concurentei, Curtea de Conturi, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, structurile deconcentrate ale guvernului, Autoritatea Electorala Permanenta, dar si regiile
autonome, Banca Comerciala Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni.
In societatile democratice, numirile sunt facute tot de factorul politic, dar exista o serie de principii si restrictii care previn politizarea: obligatia de a propune personalitati care nu au avut legaturi cu vreun partid politic, numarul mai mare de membri sau durata mandatelor.
Consiliul Superior al Magistraturii
Italia: CSM este prezidat de presedintele republicii. Compus din 2 membri de drept, presedintele Curtii de Casatie si procurorul general, si 30 de membri alesi, 20 de magistrati si 10 de parlament, dintre profesorii de drept si avocati. Mandatul e de patru ani.
Inalta Curte de Justitie si Casatie
Statele Unite: Judecatorii Curtii Supreme sunt numiti pe viata de presedintele SUA si confirmati prin votul majoritatii membrilor Senatului
Curtea Constitutionala
Franta: Consiliul Constitutional este compus din 9 memb
