FAST FOOD De ce este pentru mine atat de importanta Elvetia? In primul rand pentru ca ma dau in vant dupa ciocolata, sunt o impatimita a muntelui si o mare mancatoare de branza. Toate dorintele mele s-au strans intr-un singur cuvant: fondue.
Trebuie sa recunosc ca am facut cunostinta de foarte curand cu aceasta specialitate elvetiana. Totul a inceput cu o oala. Dar nu orice fel de oala. Avea capac, chiar si toarta, dar era asezata deasupra unei lampite cu gaz. Iar de jur imprejur se aflau infipte douasprezece furculite cam ciudate. Aveau coada lunga, lunga si doar doi dinti. M-a intrigat atat de tare, incat a trebuit sa intreb cu cine am de-a face. Sa va povestesc...
In primul rand, "fondue" provine din limba franceza ("fondre" fiind echivalentul verbului romanesc "a se topi"). Cum se procedeaza. Se iau doua tipuri de branza (elvetienii folosesc de regula Emmenthaler si Gruyere) si se topesc in vasul pentru fondue, deasupra focului. Se adauga putin vin alb pentru a impiedica branza sa se lipeasca si pentru a-i da o aroma deosebita. In functie de preferinte se poate amesteca si usturoi zdrobit.
Flacara lampitei cu gaz va pastra compozitia de branza moale si apetisanta. Cu ajutorul furculitelor speciale se iau bucatele de paine crocanta ( crutoane mai mari), de carne, diferite legume (broccoli, conopida, felii de castravete) si se inmoaie cu mare atentie in branza. Cine scapa bucatica de paine in vasul cu branza trebuie sa faca cinste mesenilor cu un rand de bautura. Bunatatea "glazurata" se asaza apoi in farfurie, iar cu ajutorul unei furculite obisnuite se poate "trece la treaba". Este foarte important sa nu atingi cu limba sau cu buzele furculita de fondue. Aceasta este una dintre regulile respectate cu strictete de catre elvetieni.
Cum de le-a venit ideea acestui preparat? Simplu. Totul a inceput acum cateva sute de ani, in vremea cand elvet
