Ultimele doua saptamani au fost pline de anunturi privind demisia Guvernului si de declaratii privind "irevocabilitatea" acestui gest. Totul urmat insa de "reconsiderari" si conditii puse de premier sau chiar de tacere la intrebarile privind demisia Cabinetului si organizarea de alegeri anticipate.
Pe 6 iulie, seful Guvernului declara ca organizarea unor eventuale alegeri anticipate nu reprezinta o varianta oportuna in prezent. "Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat", afirma Tariceanu.
Insa, pe 7 iulie, primul-ministru anunta ca actualul Executiv trebuie sa-si incheie misiunea, pentru angajarea procedurilor necesare declansarii alegerilor anticipate. Tariceanu a sustinut ca este o decizie irevocabila, dar nu a precizat momentul la care isi va prezenta efectiv demisia. Declaratia lui Tariceanu a fost facuta in conditiile in care Curtea Constitutionala declarase drept neconstitutionale patru articole din pachetul legislativ privind reforma in Justitie, pentru care Guvernul isi asumase raspunderea in Parlament. In favoarea anticipatelor s-au pronuntat public PNL si PRM. Impotriva - PSD, UDMR si Partidul Conservator. Dupa anuntul premierului, surse din Alianta PNL-PD au sustinut ca alegerile anticipate vor fi organizate cel tarziu in data de 2 octombrie, inainte de raportul de tara al Comisiei Europene din 25 octombrie.
Pe 10 iulie, purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu, a dat asigurari ca Executivul va functiona in perioada urmatoare, pana la alegerile anticipate, fara ca activitatea sa sa fie afectata.
In aceeasi zi, surse din cadrul actualei puteri au declarat ca Guvernul isi va anunta demisia pana cel tarziu luni, 18 iulie.
Pe 11 iulie, Tariceanu dadea asigurari ca Guvernul interimar va continua, dupa depunerea demisiei, pregatirile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Tot in data de 11 iulie,
