Eurobarometrul este oglinda pentru modul in care cetatenii percep Uniunea Europeana si perspectivele ei, iar ceea ce se oglindeste este o scadere de popularitate a acestei institutii si o Eurobarometrul este oglinda pentru modul in care cetatenii percep Uniunea Europeana si perspectivele ei, iar ceea ce se oglindeste este o scadere de popularitate a acestei institutii si o neincredere tot mai mare in politica dedicata ei, inclusiv in extindere. Totul intr-un climat social dominat de teama vesticilor de instalatorul polonez, care vine sa le ia locul de munca, dar si de culegatorii romani de fructe, care, daca nu gasesc de lucru, stau in corturi la margine comunitatilor si cer apa si mancare pana maine. Semnale importante in acest sens au fost si cele doua esecuri in referendumurile din Franta si Olanda, privitoare la Constitutia europeana, care au si generat un context de criza politica pe continent. Este stiut ca politica UE nu se face in strada, ci este conceputa in laboratoarele marilor capitale europene. Motiv pentru care majoritatea cetatenilor UE nici nu o considera o institutie democratica. Aderarea Romaniei nu este afectata tehnic de rezultate ca acelea ale referendumurilor, dar liderii marilor tari membre se vad din ce in ce mai mult nevoiti sa-si intoarca fiecare fata catre poporul sau si sa aplece urechea la ce are de spus cetateanul, inclusiv in probleme europene. Europenii nu ne impartasesc dragostea. Instrumentul care masoara cu cea mai mare precizie tensiunea si viziunea cetateanului european, sondajul Eurobarometru, arata anul acesta ca numai 45 la suta din locuitorii celor 25 de tari din UE ne considera demni de a le sta alaturi. Pentru un ingrijorator procent de 41 la suta suntem chiar respingatori si ne-ar refuza aderarea. Asta in timp ce aproximativ trei sferturi dintre romani sunt de parere ca ne-ar sade bine in Uniunea Europeana. In randul