Douazeci de ani i-au trebuit culturii hip-hop sa ajunga in Pantelimon si Salajan. Miscarea „underground" a celor supranumiti „baietasii de cartier" a intimpinat o reactie de respingere din partea societatii romanesti. De la doamnele scandalizate de versurile vulgare si pina la seful CNA, Ralu Filip, cu totii au incercat sa opreasca intrarea (si consacrarea) acestui gen muzical in spatiul public.
Casetele sau CD-urile trebuie sa contina avertismente de genul „Atentie! Contine versuri explicite", videoclipurile trupelor sint cenzurate la singe inainte sa poata fi difuzate de catre televiziuni.
Are insa cineva autoritatea de a stabili daca aceasta forma de protest prin muzica este, in acelasi timp, o forma de vulgaritate? Este una dintre intrebarile la care ancheta „Jurnalului de Est" incearca sa raspunda in doua parti. Astazi va propunem o istorie a genului muzical, alaturi de istoricul acestuia in Romania.
Miine veti putea citi opinii de Mircea Toma – directorul Agentiei de Monitorizare a Presei, unul dintre cei care au luat parte la campania „Jos cenzura!", initiata de trupa Parazitii –, Dragos Bucurenci, autorul romanului „RealK", jurnalist la „Academia Catavencu", precum si membrul trupei Parazitii – Cheloo –, care vorbeste despre recenta hotarire a CNA de a interzice difuzarea videoclipului „Milionari de week-end".
Muzica despre viata reala
Cultura hip-hop include, pe linga cele patru elemente de baza – MC-ing (rapping), DJ-ing, graffiti si breakdancing – un anume tip de limbaj, „hip-hop slang", si asa-numita moda „bling bling".
Hip-hop-ul s-a nascut la petrecerile de cartier din Bronxul anilor ’70, locuit de afro-america
