De vreo doi ani si ceva, de cand "calatorim" in tandem cu Bulgaria spre Uniunea Europeana, ne tot masuram cu vecina, si cand e cazul, si cand nu e. Ne batem in performante, cuantificam laudele De vreo doi ani si ceva, de cand "calatorim" in tandem cu Bulgaria spre Uniunea Europeana, ne tot masuram cu vecina, si cand e cazul, si cand nu e. Ne batem in performante, cuantificam laudele si criticile venite de la Bruxelles, ne certam pe tot felul de fleacuri. Iar in momentele in care ar trebui sa luam aminte de ce se intampla la vecini, ne facem ca ploua. In noianul de comentarii si dezbateri aprinse, iscate de revenirea lui Calin Popescu Tariceanu, majoritatea analistilor l-au facut intai zob, ramanand la aceleasi calcule legate strict de scena politica interna despre cine pierde sau castiga de pe urma revocarii demisiei si a alegerilor anticipate. Ca premierul isi merita sau nu soarta, ca pierde Alianta DA sau castiga PSD-ul sunt, in acest moment, judecati comparabile cu istoria celui care nu vede padurea din cauza copacilor. Putini au facut legatura intre revenirea lui Tariceanu, discutiile avute la Bruxelles cu Olli Rehn, comisarul pentru Extindere, si actualul context european. Dar si mai putini au avut curiozitatea sau disponibilitatea de a urmari ce se mai intampla in curtea vecinilor bulgari. Ar fi aflat astfel despre impasul politic in care se zbat, la aproape o luna de la alegerile legislative, si cam ce crede Bruxellesul despre toata tevatura. Cu un spectru politic mai fragmentat ca niciodata - castigatorul, Partidul Socialist Bulgar, alegandu-se cu doar 82 din cele 240 de locuri in parlament- bulgarii n-au reusit, saptamani de-a randul, sa ajunga la un compromis cat de cat multumitor. Situatia a exasperat Bruxellesul, care a lasat, saptamana trecuta, menajamentele amenintand abrupt Sofia cu activarea clauzei de salvgardare. Siliti de imprejurari, social