In direct si la o ora de varf, presedintele german Horst Kohler a anuntat, joi seara, dizolvarea celui de-al 15-lea Bundestag si convocarea pentru 18 septembrie a scrutinului legislativ anticipat, cel de-al treilea din istoria moderna a Germaniei. Decizia finala asupra organizarii anticipatelor apartine acum Curtii Constitutionale, care va hotari daca presedintele a decis in conformitate cu prevederile legii fundamentale sau nu. Abia dupa verdictul celor opt judecatori ai instantei de la Karlsruhe (moment preconizat pentru inceputul lunii septembrie) electoratul german va sti daca va lua calea urnelor sau nu. Pana una-alta, decizia sefului de stat a fost salutata neintarziat de liderii tuturor formatiunilor politice si de o buna parte a electoratului, nu insa de toti analistii si expertii in materie de drept constitutional. Au fost destule voci care au deplans "slabiciunea" celui care promisese, acum un an, ca va fi "un presedinte incomod", considerand ca optiunea sa a fost una mai degraba populista, menita sa vina in intampinarea dorintei clasei politice si a populatiei dornice de schimbare, dar lipsita de argumente constitutionale, avand in vedere trunchierea grosolana a votului de incredere initiat de Gerhard Schroder. Ieri, scena politica din Germania era intr-o relativa fierbere. Pe de o parte, doi deputati germani - unul social-democrat si unul ecologist -, precum si doua "partide de buzunar" si-au facut publica intentia de a depune plangeri la Curtea Constitutionala impotriva convocarii anticipatelor, obtinute pe cai "nedrepte si necinstite". Pe de alta parte, toate partidele, aflate de-acum in plina campanie electorala, a trebuit sa inghita galusca amara a ascensiunii fulminante a noii formatiuni politice de stanga (Die Linke), nascuta recent in urma pactizarii fostilor comunisti redegisti (PDS) cu Alianta Electorala pentru Dreptate si Adevar (WASG). Pr