Incepem sa ne trezim, buimaciti si mahmuri, din orgia de lovituri de teatru, declaratii incrancenate, scenarii si speculatii care ne-a tulburat mintile pret de trei zile. Ce vedem? In praful drumului, primul ministru, in pantaloni reiati si cizme, cauta sinistrati. In boschet, maraie conspirativ mici liberali frustrati. Mai departe de drum, PD-istii bosumflati tac si strang din dinti. La Cotroceni comandantul iese din cand in cand pe punte sa le aminteasca tuturor ce ocazie istorica au ratat. Sub o umbrela, Adrian Nastase, Dan Voiculescu si Markó Béla rad, beau bere si joaca table. Au ce sarbatori: Alianta a fost facuta mart. Aparent tot ea guverneaza, dar cei trei stiu ca puterea incepe sa-i scape. Viata continua, dar nu stim incotro o ia. Intrezarim cateva directii ingrijoratoare.

Constatam de pilda ca toata prudenta bugetara cu care ne obisnuisem a fost aruncata pe apa Sambetei. Desigur, cheltuielile au crescut din cauza inundatiilor. Oamenii trebuie ajutati si infrastructura refacuta, iar fondurile din strainatate nu vor fi suficiente si vor sosi tarziu. Deficitul de 0,75% din PIB nu mai poate fi respectat. Totusi, in aceste conditii impovaratoare pentru bugetul statului, oare era intelept sa se mareasca acum indemnizatiile prefectilor, consilierilor locali si primarilor cu pana la 76%? Nici revenirea asupra sporului de 6% pentru bugetari nu pare prea inspirata, oricat de simpatici ne-ar fi profesorii si medicii. Cum la anticipate s-a renuntat, aceste excese bugetare nu au nici o logica politica - decat poate de a “cumpara“ ceva popularitate pentru actualul guvern. Reteta PSD-ista a fost bine invatata. De altfel, deslusim si in declaratiile din ultimele zile ale premierului o strategie usor populista, adresata direct cetatenilor, peste capetele presei si ale analistilor de profesie sau de ocazie. Ideea ca “oamenii simpli“ vor suplini electoratul tradi