Efectele negative ale respingerii Constitutiei europene in Franta si Olanda au fost simtite cel mai puternic in regiunea Marii Negre, noteaza un studiu realizat de Michael Emerson, Senior Researcher al Centrului pentru Studiul Politicilor Europene de la Bruxelles (CEPS), si preluat de Euractiv.ro.

Paradoxal, observa autorul, acest impact vine intr-un moment favorabil pentru regiune, in care statele dadeau semne ca pot conlucra pentru dezvoltarea democratiei.

Primele afectate de esecul referendumurilor din Franta si Olanda, apreciaza studiul CEPS, sunt Romania si Bulgaria, ce au semnat Tratatele de aderare si care asteapta acum ca acestea sa fie ratificate in parlamentele nationale ale statelor UE.

Autorul studiului noteaza concluziile incurajatoare ale Consiliului Europei din iunie, dar avertizeaza totodata ca ratificarea Tratatului de aderare de catre Franta, spre exemplu, nu este absolut sigura. Mai ales, apreciaza Emerson, daca aderarea Bulgariei si Romaniei este amanata

pana in 2008, iar legea privind ratificarea va fi discutata in parlamentul de la Paris, in mijlocul campaniei electorale pentru prezidentialele din 2007.

Cuvantul-cheie: „pauza”

Pentru statele balcanice si cele de la Marea Neagra, aspirante spre statutul de membru UE, conditiile jocului s-au schimbat. „Pauza” este cuvantul folosit intr-un context unde unitatea de masura pentru urmatorul val al extinderii este deceniul, sustine Emerson.

Sansele Turciei de a obtine statutul de membru deplin al UE au scazut simtitor dupa esecul referendumurilor constitutionale, mai ales in conditiile in care posibilii viitori lideri ai Germaniei si Frantei, Angela Merkel si Nicholas Sarkozy, prefera un „parteneriat privilegiat” pentru Ankara.

Nu mai putin afectate de criza constitutionala a UE au fost statele balcanice Albania, Serbia-Muntenegru, B