Inundatiile care au lovit tara in ultima perioada i-au facut pe unii dintre batranii satelor sa-si aduca aminte de obiceiuri practicate de mosii si stramosii lor atunci cand o stihie a naturii le Inundatiile care au lovit tara in ultima perioada i-au facut pe unii dintre batranii satelor sa-si aduca aminte de obiceiuri practicate de mosii si stramosii lor atunci cand o stihie a naturii le lovea gospodaria sau culturile erau distruse de piatra. Se spune ca atunci cand e furtuna si fulgera necontenit, trebuie aprinsa o lumanare de la Pasti, iar "Crucea Pastei" (o painita pastrata anume de la Pasti) se pune pe masa si se afuma cu tamaie. Obiceiul este intalnit in Botosani, dar si prin alte regiuni ale tarii. Locuitorii din Nordul Moldovei obisnuiesc sa inconjoare gradina de cateva ori, sa adune piatra cazuta din cer si sa o puna apoi in patru colturi ale ogorului. Tot atunci, se arunca afara lopata cu care se scoate painea din cuptor. Satenii din Mihalcea, localitate afectata de nenumarate ori de inundatii, obisnuiau sa infiga cutitul in pamant si sa sfarame cu toporul piatra. Alaturi, puneau o lopata si-o matura asezate in forma de cruce. Pentru ca o casa sa fie ferita de fulgere si inundatii in Ardeal se pun flori sub streasina de Sanziene (24 iunie) sau de Ziua Crucii (14 septembrie). Norii sunt alungati cu matisori de salcie sau tamaie, ramase de la Florii. Pe vremuri, la Broscauti, taranii aprindeau o creanga de tei rupta in Duminica Mare si amenintau cu ea furtuna care urma sa inceapa. Copiii alergau pe ulite desculti, razand si tipand, crezand ca din cauza larmei furtuna se va speria si o va lua in alta parte. Si acum se tine acest obicei, dar se pare ca ploaia, tunetele si fulgerele nu prea mai tin cont de stradania satenilor. Biserica vine si ea in ajutorul oamenilor amenintati de inundatii. Pe langa slujbele care se fac in scopul de a indeparta raul, se spune