Cescutele Illy si Elite, vacile de la CowParade si acum banala sticla de suc sunt tot atatea demonstratii ale evadarii marcilor in arta. Nevoia unui punct de diferenta a impins marcile cu renume in randul maselor sa se indrepte spre arta si piese unicat.

Marcile puternice, in dorinta de a se departa de comunicarea clasica, apeleaza la noi forme de exprimare, in ideea unei apropieri fata de consumator, prin intermediul celui mai direct si mai placut instrument, arta plastica. Coca-Cola impreuna cu artisti autohtoni (Dan Vezentan, Mircea Suciu, Ion Ludosanu, Monica Morariu si Mihaela Zvinca) au insufletit comunicarea de marca, creand o serie de lucrari artistice ce au ca tema noul design al sticlelor (Fanta,Dorna,Coca-Cola, Nestea, Sprite, Schweppes).

VITALITATE. Aceasta tendinta a asocierii artei plastice cu imaginea de marca a aparut in urma uzurii capatate in timp de instrumentele consacrate de comunicare, care datorita noilor tehnologii aplicate in publicitate si-au pierdut din caldura si atractie, pastrand o oarecare distanta intre consumator si marca. Faptul ca toate marcile folosesc aceleasi mijloace de comunicare ingreuneaza actul decizional al unui consumator, astfel incat acestuia ii este greu sa faca diferenta clara intre o marca sau alta. Abordarea artistica asupra marcii da o nota de vitalitate si spiritualitate. Marca reuseste astfel sa vorbeasca pe limba consumatorului, care are pasiuni, dorinte, inclinatii si personalitate. Mai mult de atat, companiile care au ales acest mod de comunicare aduc intr-un fel cu acei mecena care sustineau artistii in trecut, pentru ca acest mod de comunicare le ofera celor din urma posibilitatea de a se afirma.

ARMONIE. Lucrarea "Babilon", realizata de Dan Vezentan, trimite la amalgamul de limbi si culturi. Sticla realizata din bucati de panza provenite din toate colturile lumii sugereaza popularitatea mar