Unul din principiile dupa care se ghideaza orice clasa politica ajunsa la putere este impartirea avantajelor si sinecurilor (functie bine retribuita, care cere munca minima – n.red.). Avantajele se indreapta fie spre membrii de partid, fie spre clientela politica ce graviteaza in jurul puterii.
Persoane necunoscute, atat in viata publica cat si profesional, sunt numite in diverse functii si demnitati exclusiv pe criterii politice.
De obicei, politicienii care nu aveau o slujba bine platita inainte de a ajunge la putere s-au razbunat pentru anii din opozitie si au blocat, la propriu, statul de functii al institutiilor publice, ajungand sa fie platiti din minimum trei locuri, fara sa punem la socoteala afacerile private.
Inghesuiala la functii
Cel mai elocvent exemplu este cel al consilierilor locali si judeteni ai Aliantei D.A., care au primit, teoretic, un mandat de reprezentare din partea alegatorilor si care, tot teoretic, ar trebui sa reprezinte un soi de „parlamentari" ai administratiei locale.
Consilierii s-au indesat la functiile de conducere ale serviciilor deconcentrate subordonate Prefecturii sau ale altor structuri publice, ocupate inainte de membrii PSD.
Asadar, prima lor misiune publica, cea de alesi locali, a trecut pe plan secund. In aceste conditii, nu este de mirare de ce in special Consiliul Judetean (CJ) Cluj a devenit o masina de vot la comanda, si nu un for deliberativ, cum ar trebui sa fie. Consilierii nu prea stiu care sunt dedesubturile afacerilor derulate prin CJ Cluj.
Tehnic vorbind, cine poate munci in „n" locuri si sa dea randament de fiecare data?
Epurari politice de „vesela" amintire
Din lipsa de „cadre"
