Eu locuiesc in orasul Petrila. Orasul Petrila are multa mizerie, multa suferinta si carciumi asa si-asa. Dar orasul Petrila, unde, va repet, imi duc io zilele, are si mult umor. De unde? Pai, de la Ion Barbu, ala care face misto de toata lumea, cu caricaturile, cartile si chilotii pictati pe care cu mandrie i-a scos mai demult in curte, pe-o sfoara.
Barbu e un om bun, si tocmai de-aia a inventat, in anul de gratie 1999, festivalul Om Rau, singurul de felul asta de pe intreg mapamondul.
"Congresul oamenilor rai"
Ca sa intelegeti cum s-a ajuns la pomenirea festivalului, trebuie sa luati aminte mai intai la nasterea Omului Rau, care a aparut din negura gandirii lui Ion Barbu.
Conceptul de "om rau", initiat si dezvoltat de Barbu, nu inseamna doar persiflarea stereotipurilor sociale, care au pus, iute-iute, Valea Jiului in zona de rautate extrema, ci s-a transformat, de-a lungul timpului, intr-un concept cultural ca atare, ba chiar intr-un adevarat curent care, daca n-ar fi murit prematur, cine stie unde ar fi ajuns.
Prin acest festival, care avea loc in curtea casei sale din Petrila, Ion Barbu a vrut sa arate ca rautatea e relativa si ca adjectivul "rau", atribuit de obicei acestei zone, poate fi sublimat. Barbu nu si-a propus sa schimbe imaginea Vaii Jiului, truism demonetizat deja de zecile de asociatii ori de "liderii de opinie" aparuti peste noapte, ci doar sa arate ca se poate si altfel.
Concertele de jazz, rock sau muzica populara, impreuna cu expozitiile de grafica ori fotografie gazduite de curtea lui Barbu arata ca, prin spirit, barierele prejudecatilor pot fi date la o parte.
Sa incerci relatarea uneia sau a alteia din cele cinci editii ale festivalului e curata nebunie, pentru ca fiecare recital, conce