Valisoara, situata undeva la mijlocul drumului dintre Deva si Brad, face parte din Tinutul Zarandului, cel mai frumos tinut al Ardealului, cum cu mandrie spun localnicii. Practic, aici este poarta de intrare dinspre sud in Tara Motilor, zona plina de reminescente istorice. Atestata documentar la 1506, comuna are in componenta patru sate: Valisoara, Dealu Mare, Salistioara si Stoeneasa.
Spectrul somajului
Din cele mai vechi timpuri, ocupatia de baza a motilor a fost mineritul. Baiesii exploatau bogatele zacaminte de aur din zona Bradului inca de pe vremea dacilor. Multi locuitori ai Valisoarei au fost angajati la diverse mine, dar, odata pornit valul disponibilizarilor din minerit, mare parte a localnicilor a ramas fara loc de munca.
Dealtfel, la Valisoara rata somajului depaseste 30 la suta! Nefiind zona colectivizata, exista oameni care nu beneficiaza nici macar de o amarata de pensie de agricultor. Pentru multi de aici, singura sursa de venit o reprezinta cresterea animalelor.
Datorita reliefului deluros, care a facut ca mai toate casele sa fie construite in zona mai lina a comunei, pe raza localitatii nu fiinteaza nici o societate comerciala, cu exceptia celor de alimentatie publica. Totusi, primarul Ioan Huh nu se plange prea mult de aceasta stare de lucruri.
Cu beneficiarii ajutorului social s-a realizat, in limita fondurilor disponibile, reabilitatea unei bune parti din drumurile comunei. Cladirea primariei, veche de 120 de ani, arata ca una noua, cum, dealtfel, arata si cladirea scolii. Cand vezi scoala din Valisoara, situata pe coasta unui deal, in mijlocul brazilor, ai impresia ca te afli intr-o tabara de la munte.
Huh si Resiga
Acestea sunt numele cele mai purtate de localnici. Originea lor se pierd
