GEOGRAFII CULINARE â¦Am cunoscut-o intamplator. Este refugiata din Irak si a gasit in Romania linistea de care nu avea parte cand era acasa. Aici a invatat o noua limba, a inceput o noua viata, si-a facut noi prieteni. Insa cand vine ziua de luni, ea prepara lipii dupa reteta pe care a deprins-o de la 12 ani, atunci cand a intrat pentru prima data in bucatarie, sa invete sa devina o gospodina adevarata.
De cum am intrat in casa, doamna Suhaela s-a apucat de treaba. A scos din dulap o sticla goala de bere, in loc de sucitor, a rasturnat jumatate de pachet de faina intr-un lighenas de plastic, a pus sa se dizolve un pic de drojdie intr-un pahar cu apa si a inceput sa explice cum se prepara lipiile. Povestea atat de raspicat, incat puteam sa o inregistrez pe reportofon si sa fac o emisiune gastronomica radiofonica. "La un kg de faina aveti nevoie de un sfert de pachetel de drojdie de 25 g. Facem un cuib de faina, iar in mijloc turnam ulei. Apoi adaugam apa, in care am dizolvat drojdia, cu un pic de sare si o lingura cu zahar. Mai punem si patru linguri cu lapte si amestecam bine. Adaugam apa putin cate putin. Depinde cat de insetata este faina", imi spune ea in timp ce framanta cu multa sarguinta aluatul. Coca pentru lipii trebuie sa fie tarisoara. Dupa ce ingredientele au devenit un tot intreg, doamna Suhaela a scos un prosop alb si a "infasat" ligheanul ca pe un bebelus caruia abia i-a dat viata, apoi a acoperit comoara cu un covoras gros de lana. Timp de o jumatate de ora am lasat botul din faina singur in bucatarie. Chiar daca ne-am mutat in sufragerie, am vorbit mai mult in soapta, sa nu deranjam coca.
La un pahar de suc de vorba, Suhaela mi-a spus: "Primul lucru pe care trebuie sa il faci, cand te apuci de treaba asta, este sa vezi daca nu cumva ai in casa pepene galben. Mirosul lui puternic este absorbit cu usurinta de drojdie si atunci aluatul nu se
