Oras-port situat pe malul drept al Dunarii, la extremitatea de vest a Canalului Dunare-Marea Neagra, Cernavoda se mandreste cu Ganditorul, podul lui Saligny, si nu in ultimul rand cu Centrala Nuclearelectrica.
De-a lungul existentei sale, Cernavoda a avut mai multe denumiri. Mai intai Mighali Thermae, pentru ca in timpul stapanirii turcesti sa se numeasca Bogaz-Kioi (Satul de la varsare), denumire inspirata de asezarea localitatii la confluenta Dunarii cu vechiul curs al raului Axios. De altfel, in antichitate, corabierii greci au botezat orasul de astazi Axiopolis, pe locul acestei cetati fiind descoperite in 1956 statuetele pereche "Ganditorul" si "Femeia".
Denumirea de Cernavoda nu are momentul aparitiei fixat in timp. Numele poate fi asociat celui de Carasu, datorita tentei negre a apelor din aceasta vale, iar altii au incercat sa stabileasca punctul de plecare al acestei denumiri pornind de la termenul Czerno-bolgaria, folosit in secolul al X-lea, dupa cum afirma Nicolae Petrescu in lucrarea "Cernavoda: de la stapaniriea turceasca pana in zilele noastre".
MARIRE SI DECADERE. Istoria asezarii este destul de zbuciumata, cunoscand perioade de dezvoltare constanta, dar si de decadere, mai ales in timpul razboaielor ruso-turce, pentru ca mijlocul secolului al XIX-lea sa regaseasca infloritoarea. De numele Turciei se leaga si ideea construirii unui canal in zona, care, la indemnul Austriei, care voia stabilirea unei legaturi intre Viena si Constantinopol mai scurta cu 540 km si care sa evite Delta Dunarii, a chemat specialisti care sa prospecteze zona Cernavoda-Constanta. Argumentele si hartiile nu au fost insa deloc incurajatoare.
Pentru o perioada scurta (noiembrie 1878-aprilie 1879), Cernavoda a fost resedinta fostului judet Silistra Noua, director al prefecturii fiind poetul Alexandru Macedonski. A avut si un primar, un refugiat politic gre
