Inundatiile de la inceputul acestei luni din judetul Cluj au lovit cel mai greu comuna Baisoara. Intamplator sau nu, teritoriul localitatii a fost scena unor defrisari masive care au despadurit munti intregi.

Autoritatile, mai precis Directia Silvica si Primaria Baisoara, arunca vina unele pe altele. In timp ce efectele dezastrului pot fi observate cu ochiul liber, culisele acestuia raman ascunse.

Mari parti ale padurilor care acopereau versantii muntilor de pe teritoriul comunei s-au transformat in suprafete cu aspectul unui peisaj selenar. In locul copacilor au ramas doar buturugi si cioturi. Paraiele de munte sunt sufocate de rumegus si de fragmente din lemnele taiate ilegal. Chiar si pe vremea lui Ceausescu, motii taiau pe ascuns lemne din padure.

Insa, dupa Revolutie, defrisarile ilegale au devenit un adevarat sport local. Abia acum se vad consecintele acestora.

Recent, un munte intreg s-a prabusit peste drumul care leaga comuna Baisoara de satul Muntele Baisorii. Calea de acces s-a surpat, iar paraul a fost gatuit si s-a format un adevarat lac de acumulare, inundand gospodariile motilor. Apele vijelioase ale torentilor care au provocat alunecarile de teren s-au scurs peste muntii golasi.

Si asta, pentru ca padurile care odinioara atenuau forta torentilor s-au transformat in cherestea.

"Beneficiarii" acestui dezastru ecologic nu sunt proprietarii fostelor paduri, devenite parloage, ci intermediarii care si-au umflat conturile dupa ce au cumparat la preturi de nimic cheresteaua taiata de satenii care au vandut lemnul ca sa isi poata asigura hrana de zi cu zi.

Control de la Ministerul Agriculturii si Padurilor la Baisoara

Directorul Directiei Silvice Cluj, Ioan Morar, admite ca in z