Cateva case din satul mehedintean Halanga au scapat in 1990 de demolarea facuta pentru constructia Uzinei de Apa Grea. Dar localnicii traiesc acum chiar in incinta unei termocentrale. In â91-â92 le-au facut gard in jurul caselor si gradinilor, apoi, acum un an, au inaltat pompe de apa chiar langa casele lor. Au incercat sa-i goneasca, dar ei au ramas pe pozitii, nu s-au vrut stramutati. Asa ca au dat cu vola in ei si i-au bagat in spital.
Familia Balba locuieste in Halanga. De fapt, casele familiei Balba e tot ce a mai ramas din Halanga. Ar fi trebuit sa fie stramutati, din cauza constructiei termocentrale si a Combinatului de Apa Grea, la fel ca majoritatea locuitorilor, dar a venit Revolutia si la marginea termocentralei au mai ramas cateva case. Este posibil sa treci de zece ori pe drumul care ocoleste termocentrala fara sa-ti dai seama ca acolo exista locuinte. Te pacaleste gardul mare din placi solide de beton armat si cativa copaci stufosi. Te pacalesc doua turnuri uriase, si pompele de apa. Scot un uruit asurzitor, de parca in interiorul lor ar curge o mie de cascade.
La prima casa nu gasim pe nimeni. Doar un pusti speriat ne spune ca nu-i nimeni in incaperile joase. Inaintam cativa metri, pana la o poarta de metal ce intrerupe placile de beton ale gardului termocentralei. Un caine se zbate in lant. Ne deschide un om. Dupa ce afla de unde suntem, incepe sa se agite, isi cheama nevasta, ne iau de mana, ne striga si ne explica ce au patit, cum au ajuns sa traiasca printre constructiile termocentralei.
ASCUNSI. Gospodariile din termocentrala nu se vad dupa gardul inalt din beton
BALBA. Pe el il cheama Balba Nicolae, pe ea Balba Erina. Proprietar e Motorga Adela, mama ei. Balba Erina ne ia de mana si ne duce pana la baza filtrelor, sa ne explice. Strigam ca apucatii unii la altii, ca sa ne intelegem. "Noi, cand a fost dat Decretul
