Opt biserici pentru 20.000 de locuitori, la Cernavoda. Armonie etnica si confesionala, convietuire in respect si toleranta. Incet, diferentele culturale incep sa se stearga. Batranii bragagii turci s-au prapadit. Nepotii lor, care au renuntat la salvari, se insoara cu romance in geamia veche de 500 de ani. Rromii au lasat fustele pentru blugi. Lipovenii tin tare de traditie, iar catolicii, adventistii si baptistii s-au inmultit si au propriile locasuri de cult. Comunitatea de turci din Cernavoda mai numara vreo 400 de suflete. Turcii de azi nu mai seamana cu cei de odinioara cu salvari colorati si turbane din borangic sau cu fesuri din matase naturala. Cei mai multi sunt mici comercianti, insa sunt si din cei care au ajuns capetenii ale locului.

Cernavoda a fost un punct strategic la Dunare si cale de comunicatie spre mijlocul Dobrogei. Poarta si-a dorit granitele imperiului de-a lungul Dunarii, cucerind Dobrogea in 1420. Acest fapt a dus la o infuzie musulmana care s-a inradacinat si a ramas aici. Primul lacas de cult musulman apare aici la jumatatea secolului al XV-lea, cand se citesc primele versete din Coran. Pentru inceput geamia ridicata la Cernavoda nu a avut minaret, el a fost ridicat mult mai tarziu. Cronicile spun ca la temelia acestei constructii s-a folosit piatra slefuita ce a apartinut candva podului roman peste Axios. Pana azi geamia a ramas aceeasi, intervenindu-se doar cu mici reparatii pentru mentinerea ei. De aproape 50 de ani, minaretul are o inclinare ingrijoratoare. Specialistii cred ca o apa freatica care "lucreaza" in adancuri ar cauza inclinatia.

CAPITANUL ISMAIL. Ferigeaua care acoperea fata cadanelor, baclavalele sau braga rece, serbetul si rahatul cu nuca erau elemente care impestritau traiul in Cernavoda in urma cu multi ani, vremuri care par tot mai departe. Azi pe strazile din oras ii recunosti intuitiv dupa trasaturi,