- Diverse - nr. 149 / 1 August, 2005 Lumea noastra este precum o zi cenusie fara soare, plina de monotonia unor obisnuinte si idei preconcepute despre atingerea unui nivel ridicat al cunoasterii. In secolul XX s-au efectuat primele studii sistematice de seismologie, desi cutremure de vastatoare au fost observate si descrise in multe cronici si documente bisericesti. Asa s-a ajuns sa se descopere ca epicentrul celor mai mari cutremure din Romania se afla in Vrancea, iar orasul Focsani a devenit un fel de sinonim pentru Vrancea. Acolo, la 150 de km adancime, se intalnesc doua placi tectonice. Una actioneaza ca o chinga ce se strange in jurul celeilalte. Numele orasului Focsani se poate citi FOC-SA-NI, adica Focul din saua lui AN (zeul creator al sumerienilor, iar in traditia noastra o perioada ciclica de timp). Saua pare "pusa" pe scoarta Pamantului, a carui miscare este animata sau condusa de divinitatea suprema careia azi ii spunem Dumnezeu. Asa se intampla cu termenul VRANCEA. Zona a miscarilor telurice, Vrancea este si un taram minunat. Aici se gaseste Soveja, loc de zabava pentru marile personalitati ale epocii pasoptiste si unioniste (1848 si 1859). Daca ne aplecam urechea spre alte neamuri care s-au desprins din poporul indoeuropean, vom intelege cat de aproape au fost odata francezii, englezii, arienii din actuala Indie si germanii, de Vrancea. Zona de curbura a Carpatilor imprejmuieste atat muntii de incretire, cat si cei vulcanici, care in profunzime inca mai contin magma, din care se preling la suprafata izvoare termale, mofete si, mai rar, gheizere. Astfel, cuvintele germane brand (ardere, foc) si bran'den (izbire de stanca) definesc procesele din maruntaiele pamantului (uneori consoana b se pronunta v, conform corespondentelor fonetice pornind de la indo-europeana); mai cunoscut este termenul brese (spartura) uzitat in limbile europene. Exista in german